O propunere de integrare a măsurilor de adaptare locală la schimbările climatice

Sursa foto: green-report.ro

Problema:

R.Moldova este o țară care va avea foarte mult de suferit de pe urma consecințelor schimbărilor climatice. Cel mai vulnerabil sector al economiei la schimbările climatice este agricultura. Creşterea temperaturii va duce şi la reducerea considerabilă a resurselor acvatice. Schimbările climatice vor influenţa şi sănătatea populaţiei Republicii Moldova, factori principali fiind înrăutăţirea calităţii şi disponibilității apei potabile, malnutriția, creşterea temperaturilor medii şi absolute vara, ş.a.

Transpunerea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbări Climatice la nivel local ridică numeroase probleme din cauza lipsei mecanismelor clare de punere în practică a prevederilor acesteia, inclusiv lipsa planurilor de acțiune la nivel local. Cum prioritizăm și sincronizăm numeroasele acțiuni ce se impun în diferite sectoare (e.g. sănătatea populației, agricultură, protecșia mediului, dezvoltare economică locală,etc.)? Cum eficientizăm costurile? Cum evităm dublarea eforturilor și suprapunerea responsabilităților dintre diferite instituții și organizații? Acestea sunt doar câteva întrebări care însă necesită un răspuns clar și măsuri prompte.

Prezentarea situației:

După ce au adoptat paradigma dezvoltării durabile pe terment lung, țările și comunitățile locale se confruntă acum cu provocarea de a urmări acest obiectiv în fața riscurilor aduse de schimbările climatice. Unele dintre cele mai importante provocări sunt legate de asigurarea cu resurse de apă suficiente și de calitate, producția agricolă, sănătatea publică și bunăstarea socială în general, în același timp asigurând conservarea ecosistemelor, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice oferite de acestea. Natura multidisciplinară a schimbărilor climatice și intervențiile incoerente bazate pe abordări sectoriale, face elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de adaptare la schimbările climatice și planuri de acțiune la nivel sectorial dificilă și, per ansamblu, foarte costisitoare.

Republica Moldova este o țară caracterizată de o climă temperat-continentală, și sol bogat, ceea ce a făcut din Moldova una dintre regiunile agricole cele mai productive din timpuri stravechi, și un furnizor major de produse agricole produse în sud-estul Europei. Economia Republicii Moldova se bazează foarte mult pe sectorul agricol.

Agricultura este o sursă majoră de venit pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Terenurile agricole acoperă mai mult de 60% din teritoriul țării. Mai mult de jumătate din populație trăiește în mediul rural și circa o treime (30,5%) din forța de muncă activează în domeniul agriculturii. Aproximativ 85% din gospodăriile rurale dețin în prezent terenuri agricole. Cele mai multe ferme (aproximativ 400 de mii) sunt de dimensiuni mici (1,6-1,8 hectare). Moldova este una dintre țările încet, dar sigur afectate de consecințele schimbărilor climatice, inclusiv de creșterea temperaturii medie anuale. Concomitent, frecvența secetelor și inundațiilor a crescut mai ales în ultimii 30 de ani. Inundațiile mari pe râurile mici reprezintă o preocupare deosebită. Secetele și inundațiile au și vor continua să aibă cel mai mare impact socio-economic. Potrivit raportului PNUD privind impactul schimbărilor climatice, cel mai mult de suferit va avea populaţia din mediul rural.

Soluţia propusă:

Ce?: Riscurile legate de schimbările climatice e necesar să fie abordate trans-sectorial, integrat, la scara bazinelor hidrografice.

Cum?: Planurile teritoriale de adaptare la schimbările climatice va fi necesar să fie elaborate la nivel de bazine și sub-bazine hidrografice, cu implicarea activă și participativă a reprezentanților sectoarelor-cheie de dezvoltare, inclusiv ai societății civile și micilor fermieri.

De ce? Suntem o țară care va avea foarte mult de suferit de pe urma consecințelor schimbărilor climatice, în mod special de pe urma variațiilor în frecvența și intensitatea precipitațiilor și a secetelor, și deci a disponibilității resurselor de apă la timpul și în cantitățile necesare. Comisia Europeană recunoaște faptul că cel mai bun model pentru un sistem unitar de management al apei este managementul de bazin hidrografic – unitatea geografică și hidrologică naturală, în loc de granițele administrative sau politice. Datorită semnării Acordului de Asociere la UE, Moldova a început să întreprindă pași importanți în această direcție, inițiind procesul de delimitare a bazinelor si sub-bazinelor hidrografice de pe teritoriul tarii, precum și cel de elaborare a Planurilor de Management al Bazinelor Hidrografice Nistru și Prut cu scopul gestionării durabile a resurselor de apă. Percepția bazinului hidrografic ca o unitate hidrologică prezintă o gamă largă de avantaje. Cu toate acestea, limitând bazinul hidrografic doar la gestionarea resurselor de apă îngrădește posibilitățile de management integrat al ecosistemelor terestre, inclusiv agricole, și al durabilității sociale. Toate acestea reprezintă pentru Moldova puncte vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Faptul că teritoriul sub-bazinelor hidrografice este împărțit între mai multe raioane, în tandem cu fragmentarea partiinică a raioanelor, face ca inițierea și implementarea planurilor comune de adaptare la schimbări climatice între mai multe raioane să fie extrem de dificilă și chiar improbabilă. Tocmai de aceea, implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbări Climatice e necesar să fie efectuată nu la nivel de raion, ci la nivel de bazine și sub-bazine hidrografice.

Câteva dintre beneficii:

  • Planificarea la nivel de bazin a utilizării resurselor de apă va asigura disponibilitatea și distribuirea apei în mod echitabil între utilizatorii din întregul bazin, asigurând populația și micii fermieri cu cel puțin minimul necesar alimentării cu apă și producției agricole.
  • Planificarea la nivel de bazin a utilizării terenurilor va asigura menținerea și conservarea calității solului, care depinde de umiditatea acestuia. Astfel cresc șansele asigurării producției agricole suficiente pentru a reduce riscul malnutriției în rândul populației, și a unei planificare inteligente a producției agricole pentru dezvoltarea economiei.
  • Gestiunea integrată a resurselor de apă va permite anticiparea riscului de îmbolnăvire a populației cu diverse afecțiuni legate de calitatea apei. Investind în prevenirea poluării vom economisi bani în bugetul național și local pentru tratarea consecințeor negative ale poluării asupra sănătății, mediului și activitaților economice care depind de calitatea bună a apei și solului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *