MODERNIZAREA CĂILOR FERATE ALE MOLDOVEI – UN PAS SIGUR SPRE UNIRE

Credit foto: Skyscrapercity.com
Credit foto: Skyscrapercity.com

Modernizarea și dezvoltarea rețelei naționale de cale ferată și al transportului feroviar în general va deveni o prioritate pentru guvernul de la Chișinău. În prezent, situația în domeniul infrastructurii și al transportului feroviar este una dezastruoasă. Cu excepția construcției tronsoanelor Revaca-Căinari în 2005 și Cahul-Giurgiulești în 2008 (însă în continuare afectat de diferite probleme și nereguli) și modernizării câtorva garnituri de tren la uzina Remar Pașcani (România) în 2012-13, prea puține s-au făcut în cei 25 de ani de independență pentru modernizarea rețelei de transport feroviar, fapt confirmat prin situația deplorabilă în care se află Î.S. „Calea Ferată din Moldovaˮ, care se confruntă cu nenumărate probleme: starea precară a infrastructurii feroviare, gradul ridicat de uzură a materialului rulant (marea majoritate a căruia este reprezentat din vagoane și locomotive foarte vechi, iar o parte însemnată dintre ele sunt defecte sau complet uzate), starea de avarie a sistemelor de control și semnalizare (77,6% aflându-se în stare critică, conform datelor CFM) și de securitate, delapidare fondurilor publice prin contracte cu firme „de casăˮ, viteza medie foarte scăzută de circulație a trenurilor (viteza medie tehnică fiind de aproximativ 35 km/h), lipsa liniilor electrificate, neajunsul de sectoare cu linii duble, politica netransparentă cvasitotală a CFM, monopolul exercitat de CFM (fapt care împiedică concurența și, implicit, inovația și eficientizarea operațiunilor și costurilor), pierderea accentuată în ultimii 25 de ani a cotei de piață (sectorului feroviar revenindu-i 13% din traficul național de mărfuri și numai un infim 3% din traficul de călători), datoriile foarte mari și pierderile suportate în fiecare an CFM (ca urmare a curselor neprofitabile și costurilor mari cu motorina, reparațiile, întreținerea ș.a.), etc.

Una dintre problemele principale ale Căii Ferate a Moldovei este faptul că în Republica Moldova ecartamentul este diferit de cel folosit în statele europene, în țara noastră fiind folosit ecartamentul de 1520 mm (larg sau rusesc, existent în fostele state sovietice, Mongolia și Finlanda) în timp ce România și marea majoritate a statelor europene folosesc ecartamentul de 1435 mm (normal sau european), astfel creându-se un impediment imens în transportul rapid, confortabil și economic avantajos a pasagerilor și mărfurilor în și dintre R. Moldova și România și statele UE și conectarea țării noastre la marile coridoare feroviare europene. Această situație creează pierderi enorme (reale și potențiale) pentru țara noastră și este un obstacol în creșterea valorică a investițiile străine și a gradului de competitivitate a economiei naționale, situație care periclitează obiectivele naționale de asigurare a unei creșteri economice susținute și continue și reducerea graduală a sărăciei.

O altă etapă importantă a modernizării căilor ferate din Republica Moldova se referă la separarea administrării infrastructurii feroviare de furnizarea de servicii de transport feroviar. Această cerință a Uniunii Europene este prevăzută în directiva 91/440/CEE din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (separarea administrării contabile și a conturilor fiind obligatorie, iar separarea organizațională sau instituțională fiind opțională). De asemenea, este necesară înființarea unei Autorității Feroviare Naționale, cu prerogative de reglementare în domeniu.

Odată cu aceste etape, este necesară punerea în aplicare a unor pași succesivi sau concomitenți: electrificarea liniilor existente de cale ferată; construcția de noi linii de cale ferată; implementarea unor noi sisteme de siguranță, control și comunicare; reabilitarea și modernizarea materialului rulant existent și achiziționarea de material rulant nou (locomotive și vagoane); desemnarea unui management privat la CFM pentru eficientizarea operațiunilor; liberalizarea pieței transportului feroviar; atragerea investițiilor private în dezvoltarea transportului feroviar; transparentizarea activităților; rebranduirea companiei și trecerea ulterioară a acesteia pe profit.

Din motivele evocate mai sus, este necesară elaborarea unui plan multianual complex, care să conțină etapele detaliate ale reformei descrise mai sus. În rezultatul punerii în aplicare a planului multianual, vom avea o cale ferată modernă și rapidă, care ar interconecta principalele orașe din Moldova și Moldova cu România și statele UE. CFM va înregistra o creștere exponențială atât al numărului de călători interni (prin extinderea rețelei feroviare către toate orașele mari din țară, reducerea simțitoare a timpului parcurs prin creșterea de peste 3 ori a vitezei medii: de la 30-40 km/h în prezent la 120+ km/h, sporirea gradului de confort) și din afara Republicii Moldova (viteză mai mare, confort sporit, posibilitatea sporirii frecvenței trenurilor pe direcțiile Chișinău-Iași și Chișinău-București, introducerea altor rute, spre exemplu spre Galați, Cluj-Napoca, Viena sau Sofia), cât și al gradului mediu de ocupare. Nu mai puțin important – s-ar majora de câteva ori traficul de mărfuri, intern și internațional, prin posibilitatea exportului și importului de produse în și dintre statele Uniunii Europene – o adevărată gură de oxigen pentru economia națională și pentru agenții economici din Moldova, care ar face economii importante la transporturile de mărfuri în condițiile în care transportul feroviar este cu mult mai ieftin și mai avantajos decât cel rutier. În rezultat va crește gradul de competitivitate a țării, se va forma un mediu de afaceri atractiv, se vor crea premise pentru majorarea investițiilor străine și crearea a mii de locuri de muncă.

Alte beneficii: trecerea CFM pe profit operațional (prin reducerea costurilor de exploatare, a sumelor repartizate pentru reparații de material rulant și infrastructură și majorarea importantă a veniturilor), scăderea numărului de accidente fatale cu implicarea transportului feroviar prin creșterea siguranței călătoriei cu trenul și modernizarea sistemului de semnalizare și control la trecerile cu cale ferată, fluidizarea traficului rutier prin preluarea unei părți importante din transportul de marfă și de călători de către transportul feroviar etc. Nu în ultimul rând, vom avea o infrastructură feroviară modernă și un parc nou de locomotive și vagoane – bunuri și active care vor fi utilizate timp de decenii și care în timp își vor amortiza investiția inițială.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *